Când amintirile...

Mihai Eminescu


Când amintirile-n trecut
Încearcă să mă cheme,
Pe drumul lung şi cunoscut
Mai trec din vreme-n vreme.

Deasupra casei tale ies
Şi azi aceleaşi stele,
Ce-au luminat atât de des
Înduioşării mele.

Şi peste arbori răsfiraţi
Răsare blânda lună,
Ce ne găsea îmbrăţişaţi
Şoptindu-ne-mpreună.

A noastre inimi îşi jurau
Credinţă pe toţi vecii,
Când pe cărări se scuturau
De floare liliecii.

Putut-au oare-atâta dor
În noapte să se stângă,
Când valurile de izvor
N-au încetat să plângă,

Când luna trece prin stejari
Urmând mereu în cale-şi,
Când ochii tăi, tot încă mari,
Se uită dulci şi galeşi?

O mica melodie care imi place foarte mult.

Liceu cimitir al tineretii mele

Liceu - cimitir al tineretii mele
Cu profesori pedanti si materii grele
Cu lungi coridoare si elevi trazniti
Unii modesti, altii instariti

Liceu - cimitir, al tineretii mele
Cu zile mai bune, dar multe prea rele
Cu note de 5 si poate de 7
Cu prieteni, distractii, si visuri desarte

Liceu - cimitir, al tineretii mele
Cu prea multa lene si ore pierdute
Cu referate facute si contrafacute
Cu telefonie si calculator
Dezamagim mereu cate un profesor.

O mica poezie compusa de mine......